Luna trecută, Comisia Europeană a făcut o declaraţie de forţă asupra viitorului domeniului HPC în Europa. Alturi de propunerea unui nou cadru pentru derularea iniţiativei European High Performance Computing Joint Undertaking (lansată în 2018), Comisia a anunţat şi alocarea pentru următorii ani a unui buget de 8 miliarde euro, care să permită Uniunii Europene să joace un rol important în zona de „supercomputere”.Acest demers va susţine efortul de cercetare/dezvoltare asociat tehnologiilor de High Performance Computing, dar va permite şi dezvoltarea de abilităţişi cunoştinţe necesare utilizăriiacestor infrastructuri. Anuntul oficial se regaseste aici:https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_1593

Intenţia nu este nouă, deoarece încă din 2015, voci autorizate de la Brussel afirmau că „HPC este una dintre priorităţile majore pentru Europa şi nu de dragul deţinerii unora dintre cele mai rapide supercomputere din lume, ci mai ales pentru aplicarea strategică a acestei tehnologii în demersul de inovaţie şi competitivitate al Uniunii.” Ulterior, în 2018 a fost lansată iniţiativa EuroHPC Joint Undertaking, care a beneficiat de o finanţare iniţială de 1.5 miliarde euro. Acum a fost anunţată a doua etapă a acestui demers cu o nouă linie de finanţare. Alocarea bugetară generoasă, care deşi acoperă toate cele 32 de state, va deschide multiple oportunităţi pentru următorii ani. Suma provine din bugetul Uniunii (3 miliarde) contribuţia ţărilor partenere (3-5 miliarde) şi fonduri private (1 miliard) şi va fi alocată în intervalul 2021-2027. Cifrele par mari dar sunt relativ reduse, la nivel global bugetele disponibile şi invesţiile asociate sunt la o altă scară. Spre exemplu, achiziţia ARM de către nVidia a avut o valoare de 40 miliarde USD.

Într-un plan general însă, este îmbucurător mesajul Comisiei Europene că tehnologia HPC, implementată şi aplicată corespunzător, poate îmbunătăţi semnificativ mediul şi condiţiile necesare inovării, cu precădere în Institute de Cercetare şi în Universităţi. Un foarte bun exemplu este lupta actuala împotriva covid19, în care cluster-ele HPC oferă puterea de calcul necesară analizei volumelor mari de date asociate atât răspândirii infecţiei cât şi cercetărilor terapeutice. Datele în combinaţie cu Inteligenţa Artificială şi puterea de procesare reprezintă cele mai relevante arme puse la dispoziţia cercetătorilor. Scenarii similare se aplică însă şi în alte domenii precum - competitivitate industrială, creşterea calităţii vieţii, ştiinţa fundamentală, etc.

Ce se întâmplă în România

România poate profita de acest val pentru a obţine fonduri suplimentare necesare dotării unui număr cât mai mare de organizaţii cu sisteme performante de calcul paralel. Conform datelor sintetizate pe platforma EERIS ( Engage în the European Research Infrastructures System https://eeris.eu/index.php), în România sunt active 464 de organizaţii care derulează sau au capacitatea să deruleze programe de cercetare în România. Dacă raportam aceste cifre la cluster-ele HPC active, realizăm că infrastructura de calcul paralel disponibilă este mult subdimensionata.

De altfel, aceasta a şi fost concluzia raportului HIGH PERFORMANCE COMPUTING AND INNOVATIONS IN THE DANUBE REGION, realizat în 2019. România este încă o piaţă subdezvoltată în domeniul HPC, chiar dacă în ultimii ani a fost dezvoltată o infrastructură, atât cu fonduri guvernamentale cât şi europene. Aceasta acoperă un număr mic de institute de cercetare şi universităţi, şi este alcătuită din clustere eterogene/insulare care rulează de regulă aplicaţii dezvoltate in house. Pe de altă parte, chiar dacă nevoia pentru resurse de HPC este ridicată în numeroase organizaţii publice şi private, nu există un transfer tehnologic eficient. Există totuşi înţelegerea ca sistemele HPC sunt condiţia esenţială pentru derularea cu succes a numeroase activităţi care implică simularea de procese si fenomene, analiza volumelor mari de date, predicţii, etc.

Cele mai notorii clustere HPC din România sunt cele de la Politehnica Bucureşti (început în 2001 în cadrul Centrului Naţional de Tehnologia Informaţiei CNTI, cu finanţare din partea Băncii Mondiale) sau de la Universitatea de Vest din Timişoara (High Performance Computing Service Centre). La acestea se adăuga, sistemele cluster HPC instalate de PRO SYS, atât în institute de cercetare cât şi universităţi. Aveţi mai jos o lista cu proiectele derulate, iar în viitorul apropiat vom anunţa trecerea în productie a unui nou cluster HPC.

Link pentru raportul HIGH PERFORMANCE COMPUTING AND INNOVATIONS IN THE DANUBE REGION

https://uefiscdi.gov.ro/resource-828058?&wtok=&wtkps=XY9bDoIwEEX30m/Blj6AYQ/ExBUAraYp5VWhqHHvFvzQ+Hdz55zkTgUCng44IH8zrUNFWTiggJyWKCSGAWnbKi6YWe1I1trO96l/tEu9mog0xgx2jHjuaTVtPAn47gEijCd7lQKScuhO5yPFGSYM04xshyTA3+ZAcSqoYHn2sfhulX8OwZvzCyZhudpDDsj2cm5V3E/XeFYX7Rqp40UrH3fKh99ebw==&wchk=b5af521f57de0f825b4f4d54e51334d0006a2311